Regina Maria in loc de Kiseleff

Una dintre cele mai reprezentative axe ale Bucureștiului pornește din Piața Presei Libere, traversează Arcul de Triumf și ajunge în Piața Victoriei. Astăzi însă, numele acestei axe spun două povești diferite.

În 2017, tronsonul dintre Piața Presei Libere și Arcul de Triumf a primit denumirea Bulevardul Regele Mihai I al României. De la Arcul de Triumf spre Piața Victoriei continuă însă Șoseaua Pavel Dimitrievici Kiseleff.

Avem astfel:

Piața Presei Libere → Bulevardul Regele Mihai I al României → Arcul de Triumf → Șoseaua Pavel Dimitrievici Kiseleff → Piața Victoriei → Calea Victoriei.

Credem că această poveste poate fi continuată mai coerent.

Propunerea noastră este ca tronsonul dintre Arcul de Triumf și Piața Victoriei să primească denumirea:

Bulevardul Regina Maria a României.

Arcul de Triumf ar deveni astfel punctul de legătură dintre două nume fundamentale ale monarhiei și ale istoriei României moderne:

Regele Mihai I → Arcul de Triumf → Regina Maria → Piața Victoriei.

Regina Maria este una dintre personalitățile majore ale istoriei României moderne, iar asocierea numelui său cu această axă monumentală ar avea o semnificație care depășește simpla redenumire a unei străzi.

Dar proiectul nu poate însemna ștergerea numelui Kiseleff.

Pavel Dimitrievici Kiseleff face parte din memoria Bucureștiului, iar numele său trebuie să rămână prezent pe o arteră majoră a Capitalei. De aceea propunem ca actualul Bulevard Expoziției să devină Bulevardul Pavel Dimitrievici Kiseleff. Parcul Kiseleff își păstrează, bineînțeles, denumirea.

Nu susținem că Bulevardul Expoziției ar fi fost istoric parte a Șoselei Kiseleff. Nu a fost. Este o reașezare toponimică prin care păstrăm numele Kiseleff într-o zonă importantă din nordul Bucureștiului, în loc să îl eliminăm din nomenclatura principală.

Mai există însă o problemă: Bucureștiul are deja un Bulevard Regina Maria, în Sectorul 4, între zona Pieței Unirii și Calea Rahovei. Nu este rezonabil să avem două bulevarde cu denumiri aproape identice.

Și aici locul ne oferă soluția.

Actualul Bulevard Regina Maria se află în imediata vecinătate a Dealului Mitropoliei, într-o zonă în care există deja Strada Principatele Unite, Strada 11 Iunie și Piața Unirii.

Pe Dealul Mitropoliei, la 24 ianuarie 1859, Adunarea Electivă a Țării Românești l-a ales pe Alexandru Ioan Cuza, deja ales domnitor al Moldovei. Prin această dublă alegere, Unirea Principatelor a devenit realitate politică.

De aceea propunem ca actualul Bulevard Regina Maria să primească denumirea:

Bulevardul 24 Ianuarie 1859.

Numele ar fi legat direct de loc și ar completa firesc familia toponimică deja existentă:

11 Iunie → Principatele Unite → 24 Ianuarie 1859 → Piața Unirii.

Proiectul nu înseamnă, așadar, simpla înlocuire a lui Kiseleff cu Regina Maria.

Înseamnă o reconfigurare coerentă a trei denumiri, astfel încât fiecare să capete un loc care poate spune mai bine povestea Bucureștiului și a României.

Nu ignorăm faptul că denumirile actuale au propria lor istorie și că schimbarea unor bulevarde produce efecte pentru riverani, firme și instituții. Tocmai de aceea propunerea trebuie analizată transparent, iar impactul administrativ trebuie verificat înainte de adoptare.

Dar credem că merită pusă o întrebare simplă:

dacă numele străzilor fac parte din memoria orașului, nu ar trebui ele să spună cât mai bine povestea locurilor pe care le traversează?

Pentru că numele străzilor nu sunt simple etichete administrative. Ele spun ce alege un oraș să păstreze din propria istorie și cum leagă memoria de loc. Proiectul propune o logică mai coerentă pentru trei artere importante ale Bucureștiului. În nord, axa ar deveni: Regele Mihai I → Arcul de Triumf → Regina Maria → Piața Victoriei. În același timp, numele Pavel Dimitrievici Kiseleff nu ar dispărea, ci ar fi păstrat pe o arteră majoră din nordul Capitalei. În zona Dealului Mitropoliei, actualul Bulevard Regina Maria ar putea deveni Bulevardul 24 Ianuarie 1859, legând toponimia locului de evenimentul istoric petrecut chiar în imediata apropiere: alegerea lui Alexandru Ioan Cuza la București și realizarea politică a Unirii Principatelor. Petiția contează și pentru că transformă o idee într-o propunere publică susținută. Semnăturile nu schimbă singure denumirile străzilor și nu înlocuiesc hotărârea CGMB. Ele arată însă că proiectul are susținere civică și că merită să fie analizat, documentat și dezbătut de autoritățile competente. Este, în fond, o discuție despre felul în care Bucureștiul își folosește toponimia pentru a-și spune mai bine propria poveste.