De la Regele Mihai I la Regina Maria

Bucureștiul este plin de istorie, dar harta lui nu spune întotdeauna această istorie coerent. Avem nume importante, locuri simbolice și evenimente care au schimbat România, dar legătura dintre ele s-a pierdut adesea prin schimbări succesive de nomenclatură.

Un exemplu este chiar una dintre cele mai reprezentative axe ale Capitalei: traseul dintre Piața Presei Libere, Arcul de Triumf și Piața Victoriei.

O poveste începută în 2017 și rămasă la jumătate

Până în 2017, Șoseaua Pavel Dimitrievici Kiseleff continua din Piața Victoriei spre Piața Presei Libere.

În acel an, Bucureștiul a făcut deja o alegere importantă: tronsonul dintre Piața Presei Libere și Arcul de Triumf a primit numele Bulevardul Regele Mihai I al României.

Astăzi avem, așadar:

Piața Presei Libere → Bulevardul Regele Mihai I al României → Arcul de Triumf → Șoseaua Pavel Dimitrievici Kiseleff → Piața Victoriei → Calea Victoriei.

Arcul de Triumf a devenit punctul în care o axă istorică a Bucureștiului se rupe în două registre toponimice diferite.

Aici credem că lipsește ceva.

Nu o stradă nouă și nici un monument nou. Lipsește o poveste urbană coerentă.

Regina Maria este una dintre personalitățile centrale ale României moderne. Numele ei este legat de Primul Război Mondial, de România Mare și de unul dintre momentele în care România și-a afirmat cel mai puternic identitatea în Europa.

Alăturarea Regele Mihai I → Arcul de Triumf → Regina Maria ar avea o forță simbolică și urbană pe care actuala succesiune nu o are.

Kiseleff este deja parte din memoria Bucureștiului

Șoseaua Kiseleff nu este un nume pe care îl putem șterge pur și simplu de pe hartă.

Numele său face parte din istoria orașului și este legat de dezvoltarea Bucureștiului modern. Orice proiect serios trebuie, prin urmare, să pornească de la premisa că numele Pavel Dimitrievici Kiseleff trebuie păstrat în nomenclatura majoră a Capitalei.

În același nord al Bucureștiului avem și Bulevardul Expoziției, arteră care deservește zona expozițională și de afaceri din jurul Pieței Presei Libere și Romexpo.

Și acest nume are propria sa identitate. Nu îl tratăm ca pe un spațiu liber pe hartă și nu pretindem că Bulevardul Expoziției ar fi făcut parte istoric din Șoseaua Kiseleff. Nu a făcut parte.

Dar, dacă Bucureștiul continuă schimbarea începută în 2017, apare o întrebare legitimă: unde poate rămâne Kiseleff ca nume al unei artere importante?

Pentru noi, răspunsul este clar: Kiseleff nu trebuie să dispară.

Bucureștiul are deja un Bulevard Regina Maria

Mai există o realitate care nu poate fi ignorată.

În Sectorul 4 există deja Bulevardul Regina Maria, între zona Pieței Unirii și Calea Rahovei.

Prin urmare, nu putem avea două bulevarde cu aproape aceeași denumire și nici nu vrem să rezolvăm problema printr-un artificiu administrativ.

Dar amplasamentul actualului Bulevard Regina Maria deschide o altă poveste, poate chiar mai puternic legată de loc.

Bulevardul se află în imediata vecinătate a Dealului Mitropoliei, într-o zonă în care există deja Strada Principatele Unite, Strada 11 Iunie și Piața Unirii.

Iar pe Dealul Mitropoliei, la 24 ianuarie 1859, s-a petrecut unul dintre momentele fondatoare ale României moderne.

Adunarea Electivă a Țării Românești l-a ales pe Alexandru Ioan Cuza, deja ales domnitor al Moldovei. Prin dubla alegere a lui Cuza, Unirea Principatelor a devenit realitate politică.

Cu toate acestea, data de 24 Ianuarie 1859, atât de importantă pentru istoria României și atât de direct legată de acest loc, nu este astăzi marcată de artera principală care trece chiar pe lângă Dealul Mitropoliei.

Avem Principatele Unite.

Avem Piața Unirii.

Avem 11 Iunie.

Dar lipsește chiar data care leagă acest loc de unul dintre actele fondatoare ale României moderne.

Avem, așadar, trei bucăți ale aceleiași povești

În nordul Bucureștiului avem o axă începută cu Regele Mihai I, dar care se oprește toponimic la Arcul de Triumf.

Avem un nume istoric, Kiseleff, care merită păstrat pe o arteră importantă.

Iar lângă Dealul Mitropoliei avem un bulevard al cărui amplasament poate spune mult mai clar povestea zilei de 24 Ianuarie 1859.

Nu este vorba despre schimbarea unor nume doar de dragul schimbării.

Este vorba despre posibilitatea ca Bucureștiul să își folosească mai bine toponimia pentru a lega numele de locuri, locurile de evenimente și evenimentele de memoria orașului.

Propunerea ar crea două legături istorice ușor de înțeles.

În nord:

Regele Mihai I → Arcul de Triumf → Regina Maria → Piața Victoriei.

În zona Dealului Mitropoliei:

11 Iunie → Principatele Unite → 24 Ianuarie 1859 → Piața Unirii.

În același timp, numele Pavel Dimitrievici Kiseleff ar continua să existe pe o arteră majoră a Bucureștiului.

Nu spunem că denumirile actuale nu au propria lor istorie. O au.

Nu spunem nici că o asemenea schimbare nu produce costuri. Redenumirea unor bulevarde înseamnă actualizarea adreselor, a evidențelor administrative, a indicatoarelor și, pentru unele persoane și firme, a unor documente.

Tocmai de aceea proiectul nu propune ca schimbarea să se facă peste noapte.

Înainte de orice decizie trebuie verificate istoricul oficial al arterelor, numărul adreselor afectate, disponibilitatea noilor denumiri și impactul administrativ.

Dar credem că merită să punem întrebarea:

Poate Bucureștiul să își folosească mai bine toponimia pentru a spune propria istorie?

Noi credem că da.

Astăzi avem toate piesele:

Regele Mihai I. Arcul de Triumf. Regina Maria. Kiseleff. Dealul Mitropoliei. Principatele Unite. Piața Unirii. 24 Ianuarie 1859.

Ceea ce lipsește este legătura dintre ele.