În fiecare toamnă, când școlile își deschid porțile pentru un nou an academic, o altă "tradiție" pare să prindă avânt: aceea a politicienilor care se înghesuie să apară în poze alături de elevi, într-un efort de a-și îmbunătăți imaginea publică. Acest act, departe de a fi unul inofensiv, ridică îngrijorări serioase legate de drepturile copiilor și de conformarea cu legile în vigoare.

Conform Articolului 27 din Legea Nr.272/2004 din România, copiii au dreptul la protejarea imaginii lor publice. Mai mult, este interzisă orice acțiune ce poate afecta imaginea publică a copilului fără consimțământul scris al acestuia și al părinților sau reprezentanților legali. Legislația europeană, prin GDPR, reiterează aceleași principii, insistând pe necesitatea unui consimțământ explicit pentru prelucrarea datelor cu caracter personal, inclusiv a fotografiilor.

În acest context, practica recurentă a politicienilor de a-și face selfie-uri cu elevi sau de a apărea în cadre foto și video alături de ei devine nu doar neetică, dar și ilegală. Încălcarea acestei legi nu doar că pune la vedere  copiii la o expunere publică nedorită, dar servește și ca un exemplu degradant de utilizare a puterii și influenței în scopuri personale.

Pe lângă responsabilitatea evidențiată a politicienilor, o altă problemă gravă o reprezintă complacerea directorilor de școli care permit astfel de evenimente. Rolul lor ar trebui să fie acela de a proteja și încuraja dezvoltarea elevilor, nu de a-i expune ca pioni în jocul politic. Această atitudine nu numai că contravine legii, dar subminează și încrederea în instituțiile educaționale ca entități care ar trebui să pună binele elevilor pe primul plan.

Este timpul să punem capăt acestei practici. Primul pas ar fi informarea și sensibilizarea opiniei publice. Sesizările legale și chiar acțiunile în instanță pot urma. Într-un moment în care educația și binele copiilor ar trebui să fie o prioritate, utilizarea lor ca scuturi publicitare pentru politicieni reprezintă o încălcare a principiilor etice și legale ce nu ar trebui să fie tolerată. 

Prin dialog, conștientizare și acțiune, putem spera la eliminarea acestei practici nocive și la crearea unui mediu educațional în care drepturile și demnitatea copiilor sunt respectate, nu exploatate.